Durerile de spate dobândite în timpul statului la birou sau al depunerii susținute de efort fizic depășit la locul de muncă sunt tot mai frecvente și pot afecta serios calitatea vieții fiecăruia. Ce este de făcut însă atunci când afecțiunile asociate simptomelor de dureri de coloană au legătură cu tipul de efort depus la serviciu, explică Dr. Bodgan Ioan Ghinguleac, medic primar neurochirurgie la Ovidius Clinical Hospital și la Policlinica OCH Constanța.
„Omul ale cărui dureri se instalează brusc sau se cronicizează, adică nu mai cedează la administrarea de medicamente prescrise de medicul de familie, trebuie să se adreseze unui specialist pentru a efectua investigații suplimentare ce vor conduce la stabilirea unui diagnostic”.
De multe ori este surprinzătoare varietatea de meserii și gradul de efort presupus de fiecare dintre ele care pot duce la afecțiuni mai mult sau mai puțin grave ale coloanei. Adesea, munca unui angajat de birou poate genera tipuri similare de afecțiuni ale coloanei vertebrale la fel ca în cazul unui pacient care depune, zi de zi, un efort crescut prin muncă fizică, atrage atenția medicul neurochirurg. Nici sedentarismul nu îi ferește pe pacienți de vizita la neurochirurgie. Lipsa mișcării poate duce la dezvoltarea de patologii similare celor generate de munca fizică susținută.
Când simptomele afecțiunii de care suferă pacientul devin greu de suportat, începe să se contureze perspectiva unei intervenții chirurgicale care să pună capăt problemei și care să îi redea pacientului buna calitate a vieții.
„De cele mai multe ori, atunci când pacientul nu reprezintă o urgență, medicul stabilește necesitatea unei intervenții chirurgicale, apoi, împreună cu pacientul, se discută despre efectuarea acesteia într-o anumită perioadă, fără să existe o presiune imediată a evenimentului”, explică medicul Bodgan Ioan Ghinguleac.
La fel se întâmplă lucrurile și în privința stabilirii unui plan de recuperare; decizia trebuie luată de către un medic specialist, în urma realizării unor analize. Notabil este faptul că, în ambele situații, fie că este vorba despre decizia unei intervenții chirgicale, ori că se discută despre un plan de tratament, pacientul are nevoie de îndrumarea medicului specialist, pentru a nu agrava și mai mult problemele deja existente.
De regulă, intervențiile chirgicale sunt privite cu spaimă de pacienți. Iată de ce, specialistul neurochirurg Bogdan Ioan Ghinguleac, de la Ovidius Clinical Hospital, vine cu o serie de clarificări în ceea ce privește implicațiile unei operații pe coloană.
„Preoperator, pacientul va avea parte de efectuarea unui set complet de analize, consult cardiologic, CT pulmonar, consult preanestezic, etc. Din fericire, toate acestea se pot efectua în cadrul spitalului nostru, fiind astfel mult mai comod pentru pacienții noștri”.
Oportunitatea de a putea efectua toate investigațiile premergătoare unei intervenții chirgicale delicate, așa cum poate fi considerată operația pe coloană, este deosebit de importantă pentru pacient, motiv pentru care Ovidius Clinical Hospital pune la dispoziție toate facilitățile necesare pentru îmbunătățirea cât mai rapidă a stării de sănătate a pacientului care apelează la serviciile medicilor din sistemul său.
Cele mai frecvente afecțiuni care îi aduc pe pacienți la cabinetul medicului neurochirurg sunt herniile de disc cervicale, dar și herniile de disc lombare, ambele asociate tipului de efort depus de pacient la locul de muncă.
„Conform studiilor, șansele de reușită în privința unei operații de hernie de disc lombară sunt între 70 și 90%, iar ale unei hernii de disc cervicale ajung la 95%” – dă asigurări medicul Bogdan Ioan Ghinguleac. „Pot apărea complicații intraoperator, postoperator, dar și preoperator – dacă pacientului i se descoperă patologii noi, fiind necesară temporizarea intervenției neurochirurgicale. Postoperator, atunci când pacientul revine la muncă, aici putem vorbi de eventuale probleme pe care le poate întâmpina. Dacă pacientul trebuie să petreacă mult timp în șezut, recomandarea este ca la 30 de minute să ia o pauză de 10 minute în care să se plimbe, cel care ridică greutăți este sfătuit să încerce să își echilibreze efortul fizic prin diminuarea greutăților și luarea unei pauze pentru a sta în șezut”, sfătuiește medicul.
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) al județului Constanța se preocupă, la rândul său, de preîntâmpinarea evenimentelor neplăcute ce pot apărea la locul de muncă atât pentru angajați, cât și pentru angajatori. Astfel, în 2021, ITM Constanța a fost gazda unui simpozion tehnico-științific care a avut ca temă afecțiunile musculo-scheletice ce pot apărea ca boli profesionale, la care au participat reprezentanți ai zece inspectorate de muncă din țară, reprezentanți ai Punctului Focal România al Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă și peste 200 de participanți atât din sfera angajatorilor, manageri și responsabili de siguranță și sănătate în muncă, precum și reprezentanți ai angajaților.
„Webinarul dedicat Săptămânii Europene de Securitate și Sănătate în Muncă și-a propus să aducă în atenția angajatorilor, managerilor, lucrătorilor și reprezentanților din sectorul public și priviat noutăți, soluții și exemple de bună practică în contextul actual și în concordanță cu campania lansată de Agenția Europeană de Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA), pentru perioada 2020 – 2022. Această campanie și-a îndreptat atenția, în special, asupra întreprinderilor mici și mijlocii și categoriilor vulnerabile de lucrători”, a transmis Marian Becheanu, director ITM Constanța.
Dumitru Cojocea răspunde de lucrările efectuate pe cel mai mare șantier aflat în desfășurare, la momentul actual, în portul Constanța. Muncitorii de care răspunde, în jur de 150 la număr, desfășoară în proporție de 70-80% muncă fizică, în aer liber. Pentru a evita însă neplăceri cauzate de producerea unor accidente de muncă sau de îmbolnăviri datorate, la rândul lor, condițiilor de muncă, fapt care ar duce implicit la întârzierea finalizării proiectului contractat, firma se asigură constant că muncitorii de pe șantier beneficiază de cele mai optime condiții.
„Noi lucrăm opt ore pe zi, în principiu. Mai sunt situații în care depășim aceste opt ore și ajungem nouă-zece ore, în funcție de tipul activității. În acest interval zilnic, avem pauza de prânz, de o oră, care se respectă întotdeauna și dacă efortul pe care (n.red. – muncitorii) trebuie să îl depună este susținut, atunci îi înlocuim la trei ore, la patru ore”, explică Dumitru Cojocea, în mare, situația de pe șantier.
Tot pentru a veni în sprijinul oamenilor și pentru a diminua cantitatea de efort fizic solicitată din partea muncitorilor, angajatorul caută să îi ajute pe aceștia prin sisteme mecanizate.
„Noi lucrăm foarte mult mecanizat. În ceea ce privește munca fizică, putem vorbi despre acele lucrări care impun săpături manuale, turnări de beton, partea de armare, dar nu constă în ridicări de greutăți foarte mari, pentru astfel de activități lucrăm mecanizat. Tot ce înseamnă partea de relocare de piese grele în șantier se face numai cu macarale specializate”, mai afirmă reprezentantul firmei de construcții.
Acesta continuă explicând: „Noi avem aici condiții normale de lucru. Asta înseamnă că există toalete pe care igienizăm periodic și pe care muncitorii le pot folosi, există tonomate pentru apă, cafea, gustări, avem în cazul unor probleme medicale – și nu mă refer aici neapărat la accidente de muncă, ci la orice tip de problemă de sănătate minoră pe care un angajat o poate avea – un cabinet medical foarte bine dotat, unde muncitorii sunt încurajați să vină. Cabinetul dispune și de personal medical, astfel încât, în cazul unui accident de muncă, să fim în măsură să oferim îngrijirile medicale de bază până la sosirea ambulanței, dacă este cazul”.
Pe lângă toate acestea, pe șantier există mereu inspectorul de siguranță a muncii, care se asigură în mod constant că regulile sunt respectate de angajați și că nimeni nu se expune unor riscuri care ar pute pune în pericol integritatea fizică proprie sau altor colegi, ori chiar a lucrărilor în ansamblu, mai precizează Dumitru Cojocea. Acesta mai ține să sublinieze faptul că pe șantierul de care răspunde sunt strict descurajate improvizațiile de orice tip, precum și tendința lucrătorilor de a suprasolicitare fizică.
Be the first to comment