„În inima problemei”: Parteneriat pentru salvarea vieții pacienților cu insuficiență cardiacă

FOTO Point Public Affairs

În România, 5% din populație suferă de insuficiență cardiacă, iar 1 din 2 persoane diagnosticate cu această afecțiune decedează în cel mult 5 ani de la diagnostic. De asemenea, 2 din 3 pacienți cu insuficiență cardiacă sunt reinternați în spital în maxim 1 an de la externare, în condițiile în care 30% din cazuri ajung la spital în stadii agravante ale bolii. Aceste statistici îngrijorătoare arată că insuficiența cardiacă este cea mai gravă boală din spectrul bolilor cardiovasculare, printre cauzele principale fiind diagnosticarea târzie și inițierea tratamentului în stadii avansate ale bolii.

Pornind de la această realitate, a avut loc la Palatul Parlamentului dezbaterea “În inima problemei – Progrese în crearea unui management integrat al pacientului cu insuficiență cardiacă”. Demersul face parte din inițiativa colaborativă pentru conștientizarea și managementul îmbunătățit al Insuficienței Cardiace, demarată în 2020 de Societatea Română de Cardiologie (SRC), Fundația Română a Inimii (FRI), Societatea Națională de Medicina Familiei (SNMF) și Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC), cu sprijinul AstraZeneca, iar din 2022 și cu sprijinul Boehringer Ingelheim.

Experții reuniți în acest proiect amplu au evidențiat rolul esențial al managementului integrat al bolii, cu o utilizare eficientă a resurselor existente, prin care să asigure prevenția insuficienței cardiace, diagnosticul precoce și intervenția în stadii incipiente ale bolii, astfel încât să se îmbunătățească calitatea vieții pacienților,  să se reducă rata de mortalitate asociată, precum si sa se diminueze povara asupra sistemului de sănătate.

Unul dintre progresele remarcabile prezentate în cadrul evenimentului este elaborarea Algoritmului pentru depistarea precoce a pacientului cu insuficiență cardiacă, la nivelul medicinei primare. Algoritmul reprezintă un instrument util pentru medicii de familie în vederea emiterii suspiciunii de boală prin identificarea factorilor de risc, a comorbidităților și a simptomelor comune, în efectuarea examenului clinic și a determinărilor paraclinice de rutină și a trimiterii către cardiolog pentru diagnostic și intervenție precoce. Algoritmul a fost elaborat de specialiști din cadrul SNMF, SRC și FRI, cu integrarea perspectivei pacienților prin intermediul COPAC. Acesta urmează să fie comunicat în scurt timp de SNMF către medicii de familie, astfel încât să devină un instrument de rutină în practica medicală.

În continuarea eforturilor de până acum, vor fi demarate campanii de educare și informare adresate publicului larg și, totodată, va fi implementat ghidul european de diagnostic și tratament al insuficienței cardiace. Este vizată, de asemenea, ajustarea cadrului legislativ care să permită inițierea precoce a tratamentului pentru pacienți în stadii incipiente ale bolii, cu beneficii imediate.

Toate aceste demersuri converg către un management integrat și eficient al bolii, obiectivul final fiind elaborarea și adoptatea unui Plan Național de Boli Cardiovasculare și Cerebrovasculare, aliniat la demersurile europene.

Principalele declarații:

 “Ceea ce urmează este esențial pentru atingerea obiectivelor asumate. Noi, cardiologii, consideram că un Plan Național de Boli Cardiovasculare și Cerebrovasculare este obligatoriu, insuficiența cardiacă fiind una dintre cele mai importante patologii abordate din cauza mortalității ridicate. Ne dorim ca în următoarea perioadă să avem întâlniri multiple cu toți factorii responsabili, pentru a pregăti acest plan național integrat. Vrem să ne aliniem modelului european, care abordează prevenția, diagnosticul precoce și registrele naționale de boli cardiovasculare”, a declarat Prof. Univ. Dr.Dragoș Vinereanu, Președintele Fundației Române a Inimii.

“Insuficiența cardiacă este o temă majoră pentru Societatea Română de Cardiologie, în condițiile în care ne confruntăm cu o epidemie de cazuri noi, cu un impact socio-economic major. Societatea a tradus ghidul european de diagnostic și tratament și urmează să-l publice, având drept obiectiv ca toți pacienții eligibili să beneficieze de tratamentul adecvat”, a afirmat Prof. Univ. Dr. Bogdan A. Popescu, Președintele Societății Române de Cardiologie.

Totodată, Prof. Univ. Dr. Ovidiu Chioncel a declarat că: “Mortalitatea asociată insuficienței cardiace este comparabilă sau chiar mai mare decât unele forme de cancer. Tocmai de aceea, aceste demersuri vor continua, iar noi trebuie să ne asumăm o foaie de parcurs cu responsabili și termene clare, astfel încât acest Plan să fie implementat, iar obiectivul nostru să fie atins – un managemnet eficient al insuficienței cardiace.”

În ceea ce privește implicarea medicilor de familie, Dr. Dina Mergeani, Președintele Societății Naționale de Medicina Familiei, a declarat: ”Avem nevoie de o colaborare interdisciplinară pentru diagnosticarea precoce a bolii. Medicii de familie se confruntă cu cca. 40.000 de cazuri noi pe an, majoritatea diagnosticați în stadii târzii. Acest algoritm va ușura diagnosticarea pacienților în stadii timpurii, când starea lor de sănătate poate fi ameliorată. Implementarea acestui algoritm reprezintă o oportunitate extraordinară prin care putem schimba în bine viața pacienților”.

Radu Gănescu, Președintele C.O.P.A.C., a declarat: ”Interesul nostru, al pacienților, este să fim diagnosticați din timp, să avem acces la tratament și monitorizare și să avem un traseu clar și predictibil. Avem nevoie de programe de screening și diagnostic și de programe educaționale. Algoritmul este o veste bună, iar crearea unui plan național va avea un efect benefic pentru toți factorii interesați”.

“Susțin abordarea integrată a managementului insuficienței cardiace, cu includerea de programe pentru diagnostic precoce, tratament, monitorizare și reintegrare a pacienților. Susțin, de asemenea, promovarea unui Plan Național de Boli Cardiovasculare după modelul Planului Național de Cancer. Sunt convinsă că un astfel de demers colaborativ va asigura creșterea calității vieții pacienților”, a declarat Conf. Dr. Diana Păun, Consilier Prezidențial, Departamentul Sănătate Publică, Administrația Prezidențială.

Răspunderea pentru textul acestui articol aparține exclusiv autorului. În cazul unui comunicat de presă, răspunderea aparține exclusiv instituției, companiei sau agenției care l-a emis și persoanelor fizice sau juridice care au fost citate în articol.

Publicația BizPLUS.ro, persoana juridică asociată cu aceasta și persoanele fizice care administrează această companie nu își asumă răspunderea pentru informațiile publicate de autorii articolelor sau ale comunicatelor de presă.

Informațiile de pe bizplus.ro sunt obținute din surse publice și deschise.

Conform articolului 7 din legea 190/2018, prelucrarea în scop jurnalistic este derogată de prevederile Regulamentului general privind protecția datelor cu caracter personal daca este asigurat un echilibru în ceea ce privește libertatea de exprimare și dreptul la informație.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*