Într-o perioadă în care provocările sociale, economice și tehnologice au un impact semnificativ asupra sănătății mintale, Parteneriatul pentru Sănătate Mintală îi invită pe toți cei implicați – de la profesioniștii din domeniul sănătății, la autorități și comunități locale – să lucreze împreună pentru a pune capăt stigmatizării care înconjoară această criză de sănătate publică majoră. Este momentul ca sănătatea mintală să devină o prioritate reală în politicile publice, prin adoptarea unei abordări cuprinzătoare, colaborative și orientate spre conștientizare și prevenție.
Depresia reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, afectând aproximativ 280 de milioane de oameni din întreaga lume.
Înainte de pandemia de COVID-19, problemele de sănătate mintală afectau aproximativ 84 de milioane de persoane din UE (una din șase persoane), generând costuri de 600 de miliarde EUR sau peste 4 % din PIB.
După pandemie, aproape 1 din 2 persoane (46% din populația UE) s-a confruntat cu dificultăți emoționale sau psihosociale cauzate de anxietate sau depresie, în ultimele 12 luni.
Costurile economice ale tulburărilor mintale netratate în România sunt substanțiale, fiind estimate, pentru 2022, la aproximativ 11 miliarde de dolari, reprezentând 3,47% din PIB.
Parteneriatul pentru Sănătate Mintală reunește experți în psihiatrie, medicină de familie, medicina muncii, sănătate publică, psihologie, asociații de pacienți și instituții guvernamentale, care, împreună, și-au propus să ofere o voce unitară tuturor celor implicați în susținerea, promovarea și sprijinirea nevoilor de sănătate mintală ale fiecăruia dintre noi.
Membrii inițiatori ai acestui parteneriat sunt: Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie (ARPP), Societatea Națională de Medicina Familiei (SNMF), Societatea Română de Medicina Muncii (SRMM), Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC) și Centrul Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog (CNSMLA).
Parteneriatul pentru Sănătate Mintală își propune să ofere un răspuns complex la nevoile actuale și se va concentra în următoarele direcții:
Interdisciplinaritate și colaborare – prin reunirea principalilor actori sociali (specialiști, pacienți, autorități), acest parteneriat își propune să creeze premisele unei intervenții coordonate care să depășească abordarea fragmentată din prezent.
Prevenție și sprijin personalizat – transformarea reacției punctuale la nevoile emoționale ale oamenilor într-o prevenție strategică, cu posibilitatea de intervenție timpurie, precum și crearea cadrului care să asigurare continuitatea de îngrijire, cu măsuri de suport personalizate.
Conștientizare și acces facil la informații – într-un context în care subiectele legate de sănătatea psihică sunt deseori învăluite în stigmă, informarea corectă și accesibilă este o condiție esențială pentru a susține prevenția și intervențiile timpurii.
Implicarea comunității și a factorilor de decizie – promovarea unui dialog deschis, pornind de la realitatea din teren și integrarea experienței pacienților în construirea de politici publice stau la baza acestui demers.
Inițiatorii Parteneriatului pentru Sănătate Mintală consideră că este timpul să avem strategii eficiente, bazate pe dovezi și adaptate nevoilor specifice comunităților, de aceea propun să redefinim modul în care înțelegem și susținem sănătatea mintală printr-o abordare integrată.
“Complexitatea nevoilor de îngrijire ale unui pacient cu o problemă de sănătate mintală impune o abordare integrată, bazată pe echipe interdisciplinare în care specialiștii își unesc eforturile și competențele. Împreună putem contribui la îmbunătățirea cadrului legislativ, la creșterea finanțării și dezvoltarea de programe care să aducă sănătatea mintală în prim-planul politicilor publice de sănătate. În același timp, vom lucra la reducerea stigmei, la creșterea gradului de conștientizare și la accesul echitabil la servicii, astfel încât fiecare persoană care se confruntă cu o suferință mintală să beneficieze de îngrijiri de calitate, fără teamă sau prejudecăți”, a declarat Dr. Ana GIURGIUCA, președinte ARPP.
“Medicii de familie reprezintă primul punct de contact cu sistemul de sănătate pentru majoritatea pacienților. Prin implicarea activă în acest parteneriat putem să consolidăm rolul acestora ca principal sprijin în comunitate, ajutând oamenii să înțeleagă importanța sănătății mintale și a recunoașterii semnelor de îngrijorare pentru a beneficia de consiliere și tratament adecvat. Obiectivul nostru este să dezvoltăm un cadru unitar de acțiune, în așa fel încât pacientul să se simtă ajutat, mai ales că se simte acut nevoia unui diagnostic precoce și a unei intervenții rapide în ceea ce privește sănătatea mintală”, a declarat Dr. Dina MERGEANI, președinte SNMF.
„Medicii de medicina muncii pot susține derularea programelor preventive privind sănătatea mintală la locul de muncă, cu accente specifice, concrete, legate de solicitările profesionale și de profilul grupului ocupațional respectiv. Obiectivul principal al activității medicilor de medicina muncii este menținerea celui mai bun nivel posibil de sănătate în relație cu munca; acest obiectiv circumscrie o gamă largă de măsuri de prevenție, care includ și măsurile de prevenție terțiară, respectiv identificarea posibilităților de desfășurare a activității profesionale de către pacienții cu boli cronice. Pentru realizarea integrării în muncă a pacientului cu suferință mintală, colaborarea multidisciplinară este o condiție esențială”, a declarat Dr. Marina Oțelea, Președinte a SRMM.
”Sănătatea mintală este la fel de importantă ca sănătatea fizică, dacă vrem să vorbim de o viață sănătoasă, ele fiind strâns legate și interdependente. Pacienții cu boli cronice sunt predispuși la episoade de depresie declanșate de aflarea diagnosticului și de dificultatea gestionării și adaptării la noua condiție medicală, așa cum o boală psihică are repercusiuni asupra sănătății fizice a organismului. Astăzi se vorbește prea puțin de sănătatea mintală și se face prea puțin în zona de politici publice. Oamenii nu își dau seama de consecințele nediagnosticării și netratării unei afecțiuni psihice, iar măsurile de sprijin sunt insuficiente, fragmentate și axate pe intervenții târzii în evoluția bolii. E timpul să punem sănătatea mintală pe picior de egalitate cu sănătatea fizică și sperăm că acest Parteneriat să aducă o abordare integrată axată pe educația oamenilor și intervenția cât mai timpurie în evoluția bolilor psihice”, a declarat Radu Gănescu, președinte COPAC.
“Sănătatea mintală este prioritate la nivel european, iar în România este o problemă de sănătate publică ce trebuie adresată strategic, coerent, consecvent și urgent. Principalele direcții de acțiune sunt legate de refacerea infrastructurii sistemului, crearea de servicii care să răspundă nevoii populației, crearea de condiții motivante de lucru pentru specialiștii din sănătate mintală, legislație actualizată și armonizată, politici publice coerente, colaborare optimă inter-instituțională, evaluare în dinamică a sistemului și a serviciilor pentru a avea o finanțare pe măsura nevoii. Este imperios necesar să creăm un sistem de psihiatrie comunitară, programe eficiente de prevenire și curative, astfel va scădea numărul de persoane care suferă de probleme de sănătate mintală și numărul de internări, precum și cheltuielile legate de protecția socială, prin reintegrarea pe piața muncii a celor recuperați. Fără sănătate mintală, nu avem sănătate fizică, bunăstare, echilibru și eficiență, avem o creștere a încărcării sistemului medico-social, a infracționalității, a extremismului”, a declarat Cătălina Constantin, director CNSMLA.
Be the first to comment