România alocă cei mai puțini bani pentru sănătate per cap de locuitor din UE

Salon de spital. FOTO Pixabay.com

România a cheltuit în anul 2021 doar 1,663 EUR per cap de locuitor pentru sănătate, jumătate față de media UE. În total, cheltuielile pentru sănătate au reprezentat 6,5% din Produsul Intern Brut (PIB), față de media țărilor membre ale Uniunii Europene, de 11%, arată datele unui raport OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), analizate de fondul de investiții de growth AGISTA. AGISTA a intrat recent pe piața medicală prin investiția în rețeaua de clinici de recuperare medicală Centrokinetic.

Cheltuielile fac referire la îngrijirea pacienților în spitalele și ambulatoriu, produse farmaceutice, dispozitive medicale sau prevenție.  În plus, 12% dintre români nu sunt asigurați la sistemul național de sănătate, majoritatea din mediul rural.

Subfinanțarea sistemului medical are și efecte îngrijorătoare. În anul 2022, aproape 2 din 10 români (18%) au acordat atenții sau donații sub diverse forme, inclusiv în bani, medicilor, asistentelor sau spitalelor, ceea ce ne clasează pe primul loc în Uniunea Europeană, unde media a fost de 4% în aceeași perioadă.

În România, există doar 3,5 medici la 1000 de locuitori, cifre care clasează țara noastră pe ultimele locuri la nivel european, deși același raport al OCDE subliniază faptul că România pregătește profesioniști în domeniul medical într-o proporție mult mai mare decât media europeană. Mai exact, în 2021, România a avut 26,2 absolvenți de medicină per 100.000 de locuitori – mult peste media UE de 17,5 per 100.000 – și 108,6 absolvenți de asistență medicală per 100.000 de locuitori, comparativ cu 44,3 per 100.000 în UE. Cu toate acestea, migrația personalului medical (atât a absolvenților noi, cât și a forței de muncă cu experiență) a contribuit la numărul redus actual de profesioniști din domeniul sănătății care lucrează în România.

Totodată, spitalele românești sunt suprasolicitate, pentru că pacienții tind să evite serviciile de asistență primară. Astfel, se pune o presiune suplimentară pe unitățile spitalicești, iar costurile sunt mai mari. România are 7,2 paturi la 1000 de persoane, cu 2,4 mai mult față de media UE.

Drept urmare, aproape jumătate din totalul finanțării pentru sănătate din România este direcționată către serviciile din spitale, mai arată analiza AGISTA.

„În România, sistemul privat de sănătate este în continuă dezvoltare, iar accesarea surselor suplimentare de finanțare este esențială pentru creșterea și consolidarea afacerilor de succes din acest sector. Investițiile strategice pot îmbunătăți infrastructura, tehnologia și calitatea serviciilor oferite, contribuind astfel la un sistem de sănătate mai eficient și mai accesibil pentru toți pacienții”, spune Dragoș Dărăbuț, Senior Investment Manager AGISTA.

România are la dispoziție aproape 3 miliarde de euro din PNRR pentru a transforma sistemul medical. 70% din fonduri, adică aproximativ 2 mld. EUR, vor fi folosite în îmbunătățirea infrastructurii spitalicești.

Fondul de investiții de growth AGISTA a intrat pe piața medicală anul trecut, odată cu preluarea în portofoliu a rețelei de clinici de recuperare medicală Centrokinetic. De la momentul investiției AGISTA și până în prezent, Centrokinetic s-a extins de la 3 clinici în București la 8 clinici la nivel național, în mai puțin de jumătate de an.

Răspunderea pentru textul acestui articol aparține exclusiv autorului. În cazul unui comunicat de presă, răspunderea aparține exclusiv instituției, companiei sau agenției care l-a emis și persoanelor fizice sau juridice care au fost citate în articol.

Publicația BizPLUS.ro, persoana juridică asociată cu aceasta și persoanele fizice care administrează această companie nu își asumă răspunderea pentru informațiile publicate de autorii articolelor sau ale comunicatelor de presă.

Informațiile de pe bizplus.ro sunt obținute din surse publice și deschise.

Conform articolului 7 din legea 190/2018, prelucrarea în scop jurnalistic este derogată de prevederile Regulamentului general privind protecția datelor cu caracter personal daca este asigurat un echilibru în ceea ce privește libertatea de exprimare și dreptul la informație.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*