Asociația Moașelor Independente, alături de peste 50 de organizații ale societății civile membre ale Rețelei pentru Prevenirea și Combaterea Violenței Împotriva Femeilor (Rețeaua VIF), Coaliției pentru Egalitate de Gen și Romanian Women’s Lobby, solicită ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, să publice urgent ghidurile și apelurile de proiecte pentru componenta FSE+ a Programului Sănătate și arată că deja a fost depășită jumătatea exercițiului financiar 2021 – 2027, perioadă în care aceste proiecte trebuie implementate în beneficiul categoriilor vulnerabile de populație, iar întârzierea lor aduce prejudicii tuturor celorlalte reforme și activități prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cât și sănătății femeilor și copiilor.
În solicitarea transmisă ministrului, organizațiile societății civile susțin că, de peste 2 ani, asigură din resurse proprii nevoile de produse contraceptive, de protecție și de materiale informative pentru toate cabinetele de planificare familială din țară, inclusiv pentru maternități și cabinete de obstetrică-ginecologie, cât și furnizarea de către moașe a serviciilor de educație prenatală pentru părinți și educație reproductivă pentru adolescenți, tineri și femei provenind în special din categoriile vulnerabile, inclusiv refugiați.
„Serviciile de sănătate reproductivă, inclusiv cele de planificare familială, sunt din ce în ce mai inaccesibile pentru populație, mai ales pentru categoriile vulnerabile: 70% dintre femeile din România nu au folosit nicio metodă contraceptivă în ultimii 10 ani. Toate femeile, indiferent de zona în care locuiesc, indiferent de etnie sau de orientarea sexuală trebuie să aibă acces egal la servicii medicale fără discriminare. Fără servicii accesibile, programe de screening la nivel național și finanțarea contracepției și a planificării familiale, femeile se confruntă cu riscuri de sănătate mari, incluzând complicații legate de sarcină și naștere, dar și riscuri legate de infecțiile cu transmitere sexuală”, a declarat Andrada Cilibiu, expertă în drepturi reproductive în cadrul Centrului Filia.
„În momentul de față, practic, MIPE blochează fonduri europene pentru sănătate. România are mult de recuperat și trebuie să facă urgent multe lucruri pentru a preveni sarcinile la minore, sarcinile nedorite, infecțiile cu transmitere sexuală, sarcinile nesupravegheate, violența obstetrică, abuzurile și violența de gen, ratele mari de mortalitate maternă și infantilă. Toate acestea pot fi prevenite și gestionate și cu ajutorul moașei, care este un profesionist esențial, dar încă nevalorizat, în echipa de sănătate materno-infantilă. Investițiile privind dezvoltarea rolului moașei și educarea publicului și a profesioniștilor din domeniul sănătății despre rolul moașei sunt esențiale în asigurarea unei sănătăți reproductive la nivel european.
Este urgent și trebuie să putem interveni pentru a redeschide programele de formare pentru moașe și pentru a oferi servicii decontate cu moașa unei categorii cât mai largi de populație: adolescenți, tineri, femei, gravide, cupluri de părinți și nou-născuți. Moașele furnizează consiliere pentru planificare familială, monitorizarea sarcinilor, a lăuziei și a nou-născuților, educație pentru sănătate sexuală și reproductivă și servicii medicale prietenoase pentru adolescenți și tineri. Moașele salvează vieți și previn complicații, dar este important să primim sprijin și recunoașterea necesară și în România pentru a putea oferi serviciile de care au atât de mare nevoie zeci de mii de tineri și femei și pentru a combate dezinformarea privind drepturile reproductive pentru întreaga populație”, a declarat Irina Mateescu, moașă, vicepreședintă a Asociației Moașelor Independente.
„România se situează pe primul loc în Uniunea Europeană la incidența și mortalitatea cauzată de cancerul de col uterin și înregistrează anual cele mai multe nașteri în rândul adolescentelor. Având în vedere că România se confruntă deja cu numeroase probleme care afectează sănătatea sexuală și reproductivă, consider că aceste investiții sunt esențiale pentru a îmbunătăți accesul la servicii de sănătate de bază, astfel încât societatea civilă să poată interveni în sprijinul comunităților vulnerabile din România. Susțin ferm nevoia urgentă de publicare a ghidurilor și apelurilor de proiecte pentru componenta FSE+ a Programului Sănătate. Orice întârziere a acestui lucru reflectă atât o atitudine de dezinteres și ignoranță față de cetățeni, cât și o lipsă de responsabilitate instituțională”, a declarat Gabriel Brumariu, director al Asociației Societatea de Educație Contraceptivă și Sexuală (SECS).
Mai multe dintre asociațiile semnatare au stabilit parteneriate sustenabile cu unități sanitare publice și profesioniști ai sistemului de sănătate, specialiști în domeniul sănătății mamei și copilului și în sănătatea reproducerii, iar membri ai Asociației Moașelor Independente, SECS, Tineri pentru Tineri și Sexul versus Barza fac parte din grupul de lucru pentru Strategia Națională pentru Sănătatea și Drepturile Reproducerii, aflată în curs de elaborare la nivelul Ministerului Sănătății.
Be the first to comment